Facebook era, pe vremuri, acel loc placut in care puteai vedea pe unde au mai fost prietenii tai si ce carti recomanda ei. Oferea un mod neintrusiv de a tine legatura cu diverse persoane, chiar un mod de a cunoaste mai bine oameni cu care altfel interactionai rar. Plus multe fotografii cu pisici. Asa era in 2007, cand mi-am facut cont.
In prezent doar fotografiile cu pisici au ramas din acea atmosfera de buna dispozitie. Facebook a devenit un cancer al societatii, adica un element care corupe pana si bucatile sanatoase din prezent si le strica.
Candva in acesti ani anteriori, Facebook a incetat sa mai ofere plus-valoare societatii noastre. Poate ca inca ofera unor anumite persoane, in functie de cum folosesc reteaua, dar per total sunt convins ca balanta inclina de ceva vreme in jos. La nivel macro, face mai mult rau decat bine.
S-a zis multa vreme ca Facebook a oferit celor care erau deja nebuni sau paranoici un loc unde se pot desfasura. Oameni de care in lumea reala se rade atunci cand deschid gura si-si spun teoriile lor nebune pe diverse subiecte s-au gasit intre ei prin Facebook si, vazand ca sunt mai multi, s-au validat reciproc in paranoia lor si au prins curaj sa urle tot mai tare de la balconul “digital” pe care Zuckerberg l-a pus la dispozitia lor.
O vreme asta a fost considerata problema cea mai mare, dar vad in jurul meu ca s-a trecut la etapa urmatoarea, cea cu adevarat grava.
Raspandirea fantastica a Facebook in toate categoriile sociale si de varsta a dus apoi la coruperea mintilor oamenilor normali.
Vedeti, majoritatea oamenilor sunt un fel de “blank slate”, cum se spune, un spatiu de stocare liber, o tabla stearsa. Prin astea vreau sa spun ca-si vad de viata lor normala, de crescut copii si mers la munca si iesit in parc, asa cum trebuie sa se intample in grosul unei societati normale, lasand chestiuni avansate sau de nisa in seama expertilor sau autoritatilor din domeniu. Asa cum ar trebui sa fie.
Acesti oameni, care nu stiau multe despre vaccinuri, 5G, datoria externa a tarii, cum functioneaza o banca, ce interese au China, Rusia sau SUA in lume, ce puteri are presedintele sau daca viata copiilor din orfelinate n-ar fi mai buna intr-o familie de homosexuali samd au fost expusi dintr-o data pe Facebook tuturor nebunilor si conspiratiilor pe care acestia le imping agresiv in spatiul public.
Si, in lipsa unor informatii alternative, a unora care sa contrazica si sa demonteze toate nebuniile din lumea asta, oamenii respectivi le-au crezut. Poate nu imediat, dar le-au vazut astazi, le-au vazut maine si, daca o minciuna este repetata de multe ori, pana la urma prinde sau macar seamana indoiala.
De asta spun ca Facebook a devenit un cancer, adica o boala in care celule bolnave corup celule sanatoase, le imbolnavesc si propaga mai departe boala respectiva.
A devenit un cancer si pe fondul lipsei de informatii din restul mass-mediei. Televiziunile sunt preocupate cu show-uri lacrimogene, iar stirile sunt superficiale si cauta angertainmentul. Ziarele au devenit tabloide, iar online “n-o sa-ti vina sa crezi ce s-a intamplat!”, adica s-au dus in clickbait.
YouTube? Continutul cel mai popular este cel in care influencerii fac misto de clipuri cu prosti, iar eforturile se concentreaza pe a face parte din activarea realizata de un detergent la vreun festival. Bloguri? Probabil veti spune ca sunt subiectiv aici, dar mi se pare ca unele inca incearca, dar capacitatea de a ajunge la oameni (reach?) este mic fata de alte forme de continut cu potential de viralizare.
Pe fondul acestei situatii, Facebook a adaugat Messenger si WhatsApp pentru sharing si mai usor de continut, desi cel care se viralizeaza cel mai repede este exact cel care ar fi trebuit ascuns.
Rezultatele s-au vazut in ultimii 5 ani. Oamenii “tabula rasa” au cazut imediat in capcana intinsa de algoritmii Cambridge Analytica de profilare si targetare, cum a fost pe la alegerile SUA din 2016 sau in Brexit. In India, statul a cerut Facebook sa limiteze posibilitatea de forwarding/sharing pe WhatsApp dupa ce mai multi oameni au fost linsati de sateni convinsi ca venise ambulanta neagra sa le fure copiii. Oameni nevinovati au murit in toata lumea din cauza retelelor sociale sau viata le-a devenit un calvar si inca ne intrebam daca Facebook este o problema?
Dovada cea mai buna a modului in care ne corupe societatea a aparut chiar zilele trecute. Pe fondul unui scandal in care Twitter a marcat un mesaj de-al presedintelui Trump ca “informatii false”, Mark Zuckerberg de la Facebook a declarat ca reteaua sociala n-ar trebui sa decida daca ceva este adevarat sau nu.
In original, “I just believe strongly that Facebook shouldn’t be the arbiter of truth of everything that people say online”. Asa grait-a Zuckerberg, care a devenit miliardar profitand de datele personale ale oamenilor carora le-a dat un loc sa se adune, iar acum nu-i pasa daca acestia sunt bombardati cu minciuni si dezinformare in acel spatiu.
Este ca si cum ai deschide casa ta sau cafeneaua ta pentru public si ai spune ca nu-ti pasa daca apoi oamenii se omoara intre ei acolo, ba chiar stai si te uiti cum fac asta. OK, nu-i raspunderea ta in fata legii, dar asta nu este o scuza pentru a nu incerca sa iei masuri ca ceva rau sa nu se intample in casa ta. Lipsa de raspundere nu poate scuza nepasarea, nu cand ai miliarde de dolari la dispozitie pentru a gestiona lucrurile.
S-ar putea spune ca Zuckerberg se recunoaste astfel invins de avalansa de fake news, avand in vedere ca acum doi ani sustinea contrariul, ca platformele trebuie sa se implice mai mult pentru a preveni dezinformarea. Nu este asa. Sunt ferm convins ca de fapt vrea banii pe care-i castiga permitand fake news, propaganda, ura si desfasurarea intereselor big corn, big pharma, big guns, big Russia, big oricine si orice are interes in a schimba opinia oamenilor.
Iar cum de multe ori chiar tari puternice au interesul sa modifice opinia oamenilor de rand in legatura cu tot felul de chestiuni aparent neimportante si deci investesc in asta, banii ajung la Zuckerberg. Nu exista fallout in urma acestor probleme. Actiunile Facebook au cazut cu 24% in martie 2018 pe fondul scandalului Cambridge Analytica, compania pierzand 134 de miliarde de dolari din valoare de piata. Pe 10 mai in acelasi an, nici doua luni mai tarziu, deja recuperase la bursa intreaga pierdere.
Nu stiu daca Zuckerberg este fortat de bursa si actionari sa ia aceasta pozitie sau daca crede chiar el cu tarie in ceea ce spune. Cert este ca tanarul cu fata de tocilar care a inventat in camera sa de camin de la Harvard o retea sociala prin care oamenii sa tina usor legatura avantajati de tehnologia moderna a fost inlocuit de omul de afaceri cu ambitii politice, iar spatiul facut sa adune oameni pentru a-i face mai fericiti acum mai degraba ii dezbina.
Exista si posibilitatea ca Zuckerberg sa aiba aceasta pozitie doar cand vine vorba de societatea americana, ca nu vrea sa-l supere pe Trump si sa sperie milioanele de dolari ce vor fi rulate pentru alegerile din 2020. In apararea retelei, daca vreti, Facebook n-a avut probleme in a demasca conturi apartinand propagandei rusesti, eliminand tot felul de grupuri si persoane ce se dadeau drept membri ai comunitatii afro-americane sau activisti politici americani. Sau poate doar a facut-o de forma, ca sa arate ca din cand in cand mai ia si masuri?
Nu, la final de articol nu veti afla ca mi-am sters contul de Facebook. Inca il am, doar ca nu-l mai folosesc decat putin si mai degraba ca login pentru Messenger. Acum cateva luni mi-am dat seama ca am avut o perioada de vreo 3 saptamani in care nu intrasem deloc pe Facebook si nu dadusem nici un mesaj pe acolo. Se intampla in toata lumea, sunt diverse studii despre cum oamenii au incetat sa mai spuna chestiuni personale acolo si se rezuma la dat share impersonal cate unui articol sau sa posteze cate o fotografie.
Inca am contul, dar nu-mi pasa prea mult de activitatea de pe Facebook. Ma gandesc sa incep sa dau unfollow la cat mai multe pagini de brand, sa dau unfollow la oameni pe care nu-i cunosc sau care nu ma intereseaza in mod special si sa incerc sa fortez astfel Facebook sa fie ceea ce era la inceputurile sale. Pentru ca, inainte ca cineva sa spuna obositul “daca e gratuit, inseamna ca tu esti de fapt marfa vanduta”, nu ma deranjeaza ca Facebook castiga de pe urma mea cata vreme si eu simt ca primesc suficiente (interactiune, conectare cu alti oameni etc) in schimb.